TELEFON SERVICIUL CLIENTELĂ:
14404

NOUTĂŢI ŞI EVENIMENTE

Ce au în comun trânta moldovenească şi Internetul?

Publicat: Marţi, 11 ianuarie 2011
Interviu Info-Prim Neo cu doctorul în ştiinţe Serghei Busuioc, decanul facultăţii de pedagogie la Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport.

Circumstanţele în care v-am întâlnit sunt mai puţin specifice pentru activitatea unui profesionist din domeniul sportului: zilele trecute, întreprinderea „MoldData” vă înmâna certificatul pentru cel de-al zece miilea client al său în momentul când, în calitate de persoană fizică, înregistraţi adresa electronică a viitorului Dvs site www.tranta.md Cum se leagă interesul pentru un domeniu cu rădăcini seculare, cum este trânta, şi pentru Internet, care este un domeniul ultramodern, dacă nu chiar unul al viitorului?

- Cine vrea să se simtă în siguranţă în viitor, trebuie să-şi ia cu sine trecutul: trecutul său, trecutul neamului din care provine. În caz contrar, te transformi într-o frunză bătută de vânt şi tot ca acea frunză dezlipită de ram o termini. În acest sens, trânta noastră moldovenească, în calitate de probă sportivă străveche, ne reprezintă, ne arată cine suntem, cum suntem şi, sunt convins, cum trebuie să fim în viitor. M-am gândit să folosesc Internetul, ca unul dintre principalele instrumente ale globalizării, în calitate de instrument pentru promovarea trântei moldoveneşti şi a neamului nostru în ansamblu. Viitorul meu site îşi propune să popularizeze ambele faţete ale moldovenilor: cea sportivă şi cea spirituală, care sunt strâns legate între ele şi altfel nu poate fi. Pe scurt, m-am gândit să folosesc acest instrument al globalizării în interesele păstrării indentităţii noastre.

- De ce credeţi că trânta moldovenească ne reprezintă, de unde se trage ea şi de unde ne tragem noi?

- Eu zic că trânta moldovenească îşi trage rădăcinile, odată cu hora noastră, încă din cultură egipteană veche, adică are o istorie care începe cu 10 mii de ani înainte de Hristos. Am ajuns la această concluzie după studii profunde şi îndelungate care stau la baza tezei mele de doctor în ştiinţe cu tema trânta moldovenească. Am avut posibilitatea să aleg orice altă temă din domeniu, dar mi s-a părut mai util să vedem de unde ne tragem şi încotro mergem, inclusiv în sport. Astfel, în perioada de care vorbim, cel mai mare zeu la egipteni era Horos, adică Soarele. După legea de atunci, conflictele între oameni se rezolvau într-un cerc, după forma soarelui, asemănător cu hora noastră. Şi la noi saltelele de luptă sunt în formă de cerc, galbene în centru şi roşii împrejur, repetând forma soarelui. Toată lumea urmărea atunci şi urmăreşte acum cum se soluţionează situaţiile neclare.

Pe de altă parte, trânta are rădăcini adânci în creştinism. Noi începem lupta prin împreunare de mâni în formă de cruce, la noi se respectă cu multă stricteţe postulatele biblice. De exemplu, este interzis să-l baţi pe cel căzut. Dacă adversarul a căzut, nu ai voie să lupţi mai departe. În alte genuri de luptă poţi să îi rupi adversarului şi mâna, şi capul. Noi dacă suntem un popor mic, trebuie să ne păstrăm: „te-am câştigat, trebuie să ne continuăm viaţa împreună”. În China, de exemplu, luptătorul se străduie să-şi omoare adversarul, să îi rupă capul, coastele, iar la noi luptele sunt foarte paşnice. Noi luptăm trei zile şi trei nopţi, adică trei reprize. Arbitrii sunt trei persoane. De ce? Pentru că în Biblie e scris că puterea de decizie este „În numele Tatălui, a Fiului, şi a Sfântului Duh”. Dar decizia este unică. Noi ne încingem cu brâul. De ce anume brâu? De aceea că omul este o lume întreagă, iar brâul este ecuatorul lui.

De exemplu în Japonia, lupta lor naţională este Sumo, se luptă greii. De ce anume e a lor naţională şi nu e a noastră? De atâta că Japonia este o ţară insulară şi dacă tu îl împingi pe adversar de pe insulă în apă, el moare. Deci, în această probă este suficient să îl împingi şi gata, nu trebuie să mai faci nimic. La noi pentru aceasta nu se pedepseşte, noi nu avem un avertisment pentru faptul că luptătorul a ieşit după saltea. Noi suntem o ţară continentală, înconjurată de mai multe ţări, de asta ia şi îl câştigă acasă...

Iată o parte din momentele care ne arată asupra trântei ca element al culturii noastre, ca expresie a oamenilor şi teritoriului de aici, toate influenţate de creştinism şi cultura egipteană, greacă şi romană antică. Cel puţin, coreenii recunosc de mai mulţi ani caracterul naţional moldovenesc al trântei...

- Cum au ajuns coreenii să cunoască trânta moldovenească odată ce, după câte înţeleg, este imposibil să fi concurat în vreo competiţie comună?

- La competiţie nu ne-am întâlnit, iar la Festival – da. Noi participăm de mulţi ani la Festivalul Artelor Marţiale din Coreea, care întruneşte luptători din 35 de ţări de pe toate continentele lumii. La acest Festival Republica Moldova a intrat de două ori în topul primilor patru laureaţi. Mai mult, Moldova, alături de coreeni şi japonezi, participă la conducerea Asociaţiei Mondiale a Artelor Marţiale, înregistrată de UNESCO. În ea intră aceleaşi 35 de ţări ale lumii. Anatol Moldovan, fost primar de Ialoveni, este vicepreşdinte al acestei Asociaţii Mondiale. Mai este ţara noastră reprezentată atât de sus în vreo asociaţie sportivă europeană sau mondială?

Cea mai grea încercare pe care a trebuit să o trec la Festivalul din Coreea, a fost să răspund la întrebarea „cu ce vă deosebiţi voi de alţii?”, nu „prin ce vă asemănaţi?”, ci „prin ce vă deosebiţi?” Vă spuneam că cele 35 de ţări cu tradiţii mari în artele marţiale ne-au plasat pe noi, moldovenii şi trânta noastră de câteva ori pe locuri de frunte. De ce? Pentru că ei nu se uită numai cum te lupţi, da cum te comporţi cu oamenii, care îţi este felul de a fi. De exemplu, noi demonstrăm felul nostru de a fi printr-o scenetă caracteristică poporului nostru. Arătăm cum se întâlnesc pe dealuri, cum vin păstorii, cum fac hora, demostrm alte jocuri ciobăneşti, prin care imităm supărarea unuia faţă de altul, ne luăm la harţă şi începe trânta. Dar ea sfârşeşte totdeauna cu împăcare, cu hora, chiar cu un pahar cu vin. Şi ei ne spun: „Este una din cele mai paşnice probe sportive”, de aceea ne-au şi apreciat înalt. Noi ne-am arătat foarte comunicabili, pentru că ştim mai multe limbi. Când mergem încolo, moldoveanul vorbeşte cu rusul ruseşte, cu francezul franceza, cu vorbitorii de engleză engleza, găsim limbaj comun cu cehul, cu bulgarul, cu italianul, cu germanul, cu toţi... Şi mai ales că noi am adus şi oleacă de vin deal nostru.... Popoarele mici trebuie să facă politică deşteaptă, se ştie.

- De ce berbecul în calitate de premiu suprem în trânta moldovenească?

- Şi aici totul este bazat pe tradiţie naţională, dar şi general umană. Berbecul este lider, este simbolul bunăstării pentru că are carne, lână, blană. Şi nu în zadar la englezi sau în alte ţări lorzii stau pe o pernuţă anume din lână de oaie. Pentru că noi ne ţinem şi pe cultura grecilor, trebuie să ne amintim de una din faptele mari ale lui Heracle, când acesta a mers după lâna de aur, anume de la berbec. Acoperit cu această lână, devii de nebiruit. Una dintre regulile trântei noastre vine de la altă faptă a lui Heracle. El l-a putut învinge pe Anteu, fiul Zeiţei Pământului Gheia, doar dacă l-a ţinut rupt de pământ mai mult timp. Şi la noi toate procedeele care sunt cu ruptură de la pământ se apreciază foarte înalt. Repet: totul este bazat pe tradiţii, pe legende. Cum se luptă Făt Frumos cu Zmeul? Trei zile şi trei nopţi, taie trei capete. Lupta la noi se opreşte la 12 puncte diferenţă, de ce nu la zece puncte? Fiindcă este zodiacul format din 12 luni şi dacă am câştigat în ianuarie, februarie, martie şi în decembrie, de ce să repetăm anul? 12 ore din zi, 12 sfetnici ai lui Isus. Toate lucrurile acestea vreau să le pun pe acest site, ca lumea să înţeleagă de ce anume trânta este lupta naţională pentru moldoveni. Pe site va fi plasat şi regulamentul luptei şi altă informaţie.

La iacuţi lupta naţională este cu denumirea Hapsagai. La ei este suficient să pui mâna pe pământ că deja ai pierdut un punct, dar dacă ai căzut în genunchi, lupta este pierdută. De ce? Totul e legat de trei factori mereu: terenul unde te lupţi, hainele şi regulile. Iacuţii luptă la Polul Nord. Dacă te-ai atins de zăpadă şi ghiaţă, ai îngheţat. În schimb, noi, moldovenii ne luptăm şi putem câştiga prin acumulare de puncte, câte puţin, ca la prăşit. La japonezi şi la chinezi nu se ia în considerare cantitatea de puncte, ci calitatea. La ei obţine victorie cel care a izbutit să efectueze un procedeu mai calitativ, din grupa procedeelor de un nivel mai mare... Poţi să arunci de o „mie” de ori la valoarea de „yuko” , va birui cel care a efectuat un procedeu de nivelul „wazari”. Şi dacă în minte le este băgată calitatea, uitaţi-vă ce lucruri bune fac ei în toate.

- Câtă lume înţelege acasă, în Moldova, trânta naţională aşa cum o înţelegeţi Dvs şi este gata să Vă susţină?

- Am găsit şi oameni care înţeleg trânta „la justa valoare”. De exemplu, „MoldData” mi-a oferit dreptul de utilizare gratuită a domenului timp de trei ani şi în această perioadă sper să pot face mai multe pentru popularizarea acestei probe care ne reprezintă. Este adevărat că la nivel de stat, de buget, avem mai puţină susţinere decât alte probe sportive, poate chiar cea mai puţină dintre toate. Şi este păcat. Şi nu este clar de ce este aşa. Dar şi aici trânta ne învaţă comportamentul potrivit: insistă, munceşte, adună, fii corect şi vei câştiga, „bate şi ţi se va deschide”.

- Şi Dvs de unde aveţi această înţelegere despre sport în special şi despre neam în general?

- De acasă, de la bunei şi părinţi, de la antrenorul meu Ivan Dodrovolschi şi, în special, de la tata, pedagogul şi ziaristul Leonid Busuioc, care la vârsta sa de 81 de ani continuă să muncească şi chiar să facă sport şi „sfoara”. Şi-a pus în plan să ajungă, cel puţin, până la o sută de ani, pentru că, zice, 19 ani oricum este mai uşor să-i trăieşti decât 81. Cât despre neam, foarte mulţi ani în urmă, când am anunţat că nu mă duc să învăţ de medic, cum era planificat în familie, ci de antrenor sportiv, tot tata mi-a zis: „bine, dar cu condiţia să mergi la facultate cu predarea în limba moldovenească”, aşa se numea pe atunci. Mama mea este moscovită şi vremurile au fost aşa cum au fost pe timpul Uniunii Sovietice, astfel încât româna am început s-o învăţ profund doar la facultate. La sigur că şi bunică-mea pe linia tatălui meu, Feodosia a avut rolul ei în această întorsătură a lucrurilor. Ea îmi spunea mereu că „tu ai noroc numai că te-ai născut sub acest nume, pentru că „busuioc la naştere şi busuioc la moarte...”

Valeriu Vasilică, Info-Prim Neo






Internet gratuit şi fără întrerupere la bordul avioanelor

Publicat: Vineri, 09 august 2013
Liniile aeriene vor putea oferi în curând pasagerilor internet de mare viteză în timpul zborului, fără întreruperi, chiar şi deasupra oceanelor, datorită evoluţiei serviciilor prin satelit

Primul CEO din industria de cablu care admite: În viitor am putea vinde doar internet

Publicat: Miercuri, 07 august 2013
Transmisiunea TV s-ar putea face în viitor doar prin intermediul internetului, ceea ce ar determina operatorii de cablu precum compania americană Cablevision Systems să nu mai ofere servicii de cablu TV şi să se axeze pe furnizarea serviciilor de internet, a declarat James Dolan, CEO-ul Cable­vision Systems, unul dintre cei mai mari operatori de cablu din Statele Unite, într-un interviu pentru publicaţia The Wall Street Journal.

Cum să protejezi secretele de stat în epoca internetului?

Publicat: Miercuri, 07 august 2013
Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă comunitatea americană de informaţii şi diferitele organisme guvernamentale care operează cu documente secrete este cum pot fi protejate ele în epoca internetului.

GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cum arată viitorul internetului european

Publicat: Luni, 05 august 2013
Majoritatea cetăţenilor europeni aleg să utilizeze conexiunea Wi-Fi la internet, iar tendinţa va continua în anii care urmează, reiese dintr-un nou studiu al Comisiei Europene. Anul trecut, 71% din volumul total al traficului de date fără fir din UE a avut drept destinaţie telefoanele inteligente şi tabletele care folosesc conexiunea Wi-Fi, iar această valoare ar putea creşte la 78% până în 2016, estimează studiul.

Moldova cea reală. Moldova digitală

Publicat: Joi, 01 august 2013
Pavel Filip: „Cel mai important lucru pe care îl putem obţine în urma digitizării proceselor, este combaterea corupţiei, este eliminarea oportunităţilor de a lua mită.” Interviul ministrului Tehnologiei Informaţiilor şi Comunicaţiilor, Pavel Filip, acordat postului de radio Europa Liberă

Prima ţară care ar putea interzice limbajul vulgar pe internet

Publicat: Luni, 29 iulie 2013
Rusia ar putea interzice limbajul vulgar pe internet. O deputată din camera inferioară a Parlamentului Federaţiei Ruse a propus blocarea paginilor web care conţin înjurături, dacă limbajul obscen nu este şters în 24 de ore, informează Pravda.

Rezultate 157 - 162 din 366

PAGINA SUS
© 1993 - 2018. Toate drepturile rezervate.
Întreprinderea de stat MoldData
Termeni şi condiţii | Politica de confidenţialitate a datelor | Politica de utilizare cookie